Ce e fericirea pentru mine

Nu știu sigur dacă există vreo definiție sau mod de-a spune ce-i fericirea care să se aplice pentru toată lumea. Nu știu nici dacă fericirea are vreo treabă cu banii sau pentru cine are treabă cu banii. La cum pare, în ultima vreme fericirea și banii se leagă, în ciuda expresiei „Banii n-aduc fericirea.” Eu nu cred c-au treabă una cu alta. Sau nu mai mult decât că banii mai intrețin fericirea.

Nu știu cum văd alții subiectul ăsta. Eu mă dacă un scop atins sau drumul până la el e fericirea. O dată atins un scop, ai vrea mai mult și treci la realizarea următorului. Mai ești fericit pentru scopul abia atins? Puțin timp, deci insesizabil. De aia cred că fericirea e drumul spre un scop și lucrurile simple de zi cu zi. O să le iau pe rând că sunt diferite.

Un scop, oricare ar fi el, duce la a-ți dori mai mult odată ce l-ai atins. Deci, cum am zis, e satisfăcător puțin timp. Atât cât ține entuziasmul și nu mai ești atât de fericit legat de el. Fericirea e creeată de momentele peste care ai trecut cu bine, de lucrurile pe care le-ai învățat pe parcurs până aici, de reușitele pe drumu spre ceea ce tocmai ai realizat sau vrei să realizezi.

Lucrurile de zi cu zi îți oferă fericire sau așa cred eu ca ar trebui. Dacă nu ești încântat de simplu (indiferent ce înseamnă simplu pentru fiecare), în fiecare zi. Dacă nu te bucuri de lucrurile zilnice atunci te bucuri doar la ocazii speciale. Mai ești fericit pe bune dacă e doar la ceva vreme, pentru lucruri mărețe?

Habar n-am.

Cel mai sincer și mai lejer (scris relaxat) text de pană acum.