Nimeni n-o să muncească pentru tine cum ai face-o tu, pe de-o parte, și lipsa de siguranță, pe cealaltă.

Am lucrat în ultima lună pentru un băiet care are o firmă de curierat p-aci prin sat, un fel de copie de glovo. 

Omul era revoltat ba că ne mișcăm încet, eu și colegul meu, ba că motorina ne ajunge prea puțin, ba că nu facem cum zice el, dar mereu avea ceva de comentat. Nu zic că eu sunt cel mai experimentat șofer sau că cunosc tot orașul și pot să mă mișc cu eficiență maximă, dar nici el nu își organiza bine treaba încât să fiu eu eficient pe teren. Exemplu: am comandă în locul X, pe drum spre client, mai e locul Y de unde trebuie luată comandă care nu e gata, deci merg la client ca să nu aștepte și să fac colecție de carne, apoi mă întorc la Y. Nu e bine pentru că consum motorină. Nu era bine nici invers, să aștept și după cealaltă comandă, pentru că era nemulțumit clientul, am încercat de toate. 

Mai sunt exemple, dar n-au rost acum. Ideea e ca am auzit de două ori “lasă că te iau pe teren odată să vezi cum livrez eu.”. Prima dată i-am zis scurt “n-o să lucrez nici eu nici oricine altcineva pentru tine cum ai face-o tu!”, poate a înțeles greșit mesajul, iar a doua oară m-am decis că am altă treabă, mi-am luat banii și am plecat înainte de termen.

Situația a făcut ca eu să nu stau în banii ăia, dar colegul meu a rămas și-i înghite rahatu pentru că are nevoie de telefon nou, alți ochelari, niște reparații la mașină. Și eu mi-am pus întrebarea: dacă avea niște bani, puțini, puși de-o parte, putea să se ia și să plece? Evident, la 21 de ani găsești de muncă orice și oriunde într-o săptămână. Dacă avea banii ăia puși de-o parte, să-i ajungă 2 săptămâni îl pupa pe ochelari pe șefu’ și pleca.

Ca să înțeleagă toată lumea ideea, sau ideile că e două, o să modific titlul și o să-l pun și la coadă. Nimănui nu-i pasă de tine cum îți pasă ție, și dacă îți ții singur spatele se poate să ieși mai ușor din rahat.