Reguli când se vorbește în fața ta

Chiar dacă ești într-o conversație sau faci parte dintr-un public care ascultă un monolog, taci dracu din gura aia când altcineva vorbesște. Am o frustrare legată de treaba asta din cauza că uneori iau parte la situații asemănătoare cu ce-am menționat mai sus și mereu cineva întrerupe. Ori pe mine ori într-o conversație pe cine vorbește în fața noastră. Evident că mă refer la facultate și la ai mei colegi. I-am pomenit și ultima dată și cu alte ocazii pe aici. Sunt niște reguli simple atunci când ți se vorbește ca să nu faci viața grea nimănui. Și-s puține.

  • Taci. Când cineva vorbește, tu taci. Asta am învățat eu prin liceu. Ne tot zicea profesoara că pe ea n-o interesează că nouă nu ne pasă, ci că-i deranjăm pe ăia pe care-i interesează. Asta se aplică pe la cursuri în prezent, când nu-mi aud nici gândurile de alții. De profesor nu mai zic.
  • Nu-l întrerupe pe ăla care vorbește. “Dar dacă am ceva de întrebare?” Aștepți să termine profesorul ăla ideea lui. Poate nu mai trebuie să pui întrebarea. Dacă e în afara situației ăsteia, e de bun simț.
  • Nu trebuie să fie de acord toată lumea cu tine. Asta-i valabila și pe interneți sau în scris, mai ales acum cu atâtea conspirații de nu mai știm ce să credem. ( O fi Bill Gates în Wuhan? Hmm =)) ). O pun aici pentru că o discuție poate degenera nasol dacă vorbești cu un idiot care le știe doar pe ale lui, pe un subiect sensibil.

E atât de ușor. Sunt 3 din care 2 sunt valabile mereu.

Atât.